Etichete

,

frustrările leilanei continuă. aparent, perioada asta este una plină de frustrări. de data asta, ele se îndreaptă în altă parte, sunt de altă natură (ceea ce este logic, pentru că doar nu voi sta în fiecare zi să mă plâng de cât de singură şi de ratată pot fi şi toate blabla-urile de rigoare).

iată despre ce este vorba.

toată lumea, dar absolut toată lumea se plânge de cât de lipsiţi de bun simţ sunt funcţionarii publici şi cu cât sictir îţi răspund atunci când le ceri ceva. toată lumea îi înjură. no bine, hai să vă zic şi eu ceva, scumpi contribuabili: aveţi exact ce dracu’ meritaţi! va surprinde această ieşire? credeţi că vorbesc aşa să mă aflu în treabă? ei bine, nu.

pentru că şi eu sunt o persoană care lucrează în acest domeniu, al relaţiilor cu publicul – mai precis, într-un call-center al unui operator de telefonie mobilă, nu spui care să nu pară că fac reclamă. atunci când am intrat în acest domeniu, acum vreo câteva luni de zile, eram mânată sincer de dorinţa de a ajuta oamenii. între timp, am început să mă blazez, să nu îmi mai pese atât de tare ca la început. şi asta nu din cauza rutinei de zi cu zi. nu. ci din cauza VOASTRĂ, din cauza celor care sună şi ţipă la mine pentru că nu au fost ei în stare să îşi activeze extraopţiunea corect sau pentru că nu sunt în stare să se descurce în meniul de la abonamente şi revin prosteşte la noi, fără să înţeleagă că NU avem, exact, NU avem acces la baza de date a abonamentelor, ci numai la cartele… din cauza copiilor VOŞTRI tembeli, cărora le daţi telefon mobil pe mână de la cinci ani, şi care sună să ne întrebe aceleaşi chestii tembele în fiecare zi (am o vecină care se mândreşte cu „deşteptăciunea” nepoatei ei, care sună mereu la noi să întrebe de împrumutul de credit), copiii aceia care sună şi, atunci când îi întrebăm cu ce îi putem ajuta, ne întreabă „ce mai faci?”, tembelii ăia de copii care ne întreabă cu o nonşalanţă perversă „nu vrei să îmi faci o labă?” şi cărora tot ce le putem spune este „acest apel e considerat apel abuziv”.

deci DA, stimaţi clienţi, dacă sunteţi trataţi prost, este şi vina voastră. şi data viitoare, când v-apucaţi să urlaţi împotriva funcţionarilor publici, aduceţi-vă aminte de ce am scris aici.

p.s. da, ştiu că nu toţi sunteţi aşa. dar vă tratez ca pe un colectiv, pentru că exact aşa faceţi şi voi cu funcţionarii, ignorând faptul că există printre ei oameni care chiar vor să vă ajute.

*credits to placebo for title*

Anunțuri