Etichete

, , , , , , , , , ,

haoloo, nu înţelegi ce înseamnă un concert în alde parcu’ izvor până nu te duci acolo, am zis. oameni, io am mai fost la concerte moca în izvor (vezi bryan adams), da’ parcă nu era atâta prăfăraie. whatever, nu am dreptu’ să mă plâng, având în vedere neînsemnatul amănunt că am şezut în faţă, chiar lângă gard, cu prietena a. am avut o perspectivă nemaipomenită. 😀

minunata zi de festival a fost deschisă de minunaţii ab4. nu o să vă ascund că ab4 sunt una dintre trupele mele preferate din românica. îs fana lor cam de prin 2003, de când au scos „broken trust”. album ca ăla mai rar. oamenii ăştia sunt prea buni pentru românia, frăţioare. ca de obicei, show-ul lor live a fost de excepţie, păcat că nu era foarte multă lume. oricum, au fost mai mulţi oameni ca la b’estfest şi s-au manifestat ceva mai mult. s-a cerut şi bis. evident, era imposibil, date fiind condiţiile, dar sunt sigură că lor le-a făcut plăcere să se audă strigaţi. enrico a azvârlit foaia cu setlistul către public, foaie care a picat lângă un bgs. bgsu’, impresionat de mah puppy eyes, mi-a dat mie foaia. 😀

următorii pe listă, zdob şi zdub. mai e nevoie să zic cât s-a urlat şi ce pogo s-a făcut? nu cred, am impresia că şi voi ştiţi cam cum e la un concert al zdubilor. am dat din cap până am înnebunit. se ridicase prafu’ de juma’ de metru în aer. ca de obicei, zdobii (şi zdubii o dată cu ei) au avut o energie de invidiat. roman era în picioarele goale. şi la bustul gol – asta ca anticipare la ceea ce avea să fie mai târziu la guano apes. şi la zdob s-a cerut bis.

pe urmă veniră the herbaliser. şi brusc, mulţimea s-a potolit. ei săracii au făcut tot posibilul să ne antreneze, dar, după ce fusese la ab4, şi mai ales după zbânţuiala de la zdob, muzica lor ambientală a picat ca nuca în perete. ar fi fost mai bine să îi pună să cânte duminică şi să îi fi introdus în program în locul lor aseară pe viţa de vie, s-ar fi potrivit mai bine. whatever. singurele momente de interes (cel puţin pentru mine) au fost acelea când a apărut pe scenă jessica darling (cred că aşa o cheamă). doamne, ce voce şi ce trup are tipa! rămăsesem cu gura căscată la propriu. e BUNĂ. bună de tot. dar nici chiar ea nu a reuşit să capteze interesul publicului, astfel încât, la întrebări gen „do you want some more?” din public se auzea un distinct „NOOOOOOOOOOO!”

în pauză, enrico şi antonio de la ab4 au apărut în faţa gardului, lângă scenă, prilej cu care eu şi a. ne-am conversat oleacă cu ei. am aflat de la enrico cu acest prilej că albumul ab4 „e pe vine”. au fost suficient de drăguţi încât să dea şi autografe: mie (direct pe setlist), lui a., prietenei n. şi unei tipe de lângă noi. au isprăvit cu autografele exact la timp. pe scenă şi-au făcut apariţia guano apes, şi publicul a sărit în aer. eu eram sigură că nu mai pot urla şi da din cap şi am descoperit cu stupoare că pot.

guano au fost într-o formă de zile mari. sandra nasic a cântat, a sărit pe scenă, s-a plimbat de la un capăt la altul şi a comunicat excelent cu publicul. „you are a fucking amazing audience”, a ţinut ea să ne declare la un moment dat, exact aceleaşi cuvinte pe care le spusese brian molko în iunie publicului de la romexpo (din care am făcut parte şi eu). there’s something about us. prima piesă cerută cu insistenţă de public a fost „open your eyes”, şi sandra nu a întârziat să satisfacă această doleanţă, spre marea fericire a noastră. în schimb, „lords of the boards” s-a lăsat aşteptată. ce importanţă avea?! a fost nebunie totală, pe fiecare piesă în parte, ceea ce a făcut-o pe solistă să declare „that’s how i like it, babies!” ea a anunţat că guano apes vor lansa un album anul viitor, ceea ce a iscat isterie în public. isteria suspomenită a izbucnit iarăşi când, ceva mai târziu, sandra a spus „see you next year”.

„lords” a fost cântată drept bis, guano apes featuring publicul-crizat-de-la-bucureşti. înainte de a începe cântecul, sandra a cerut tuturor băieţilor să îşi dea jos tricourile. nebunia a atins cote maxime. cu alte cuvinte, a fost SUPERB. s-a încheiat cu o poză cu guano apes pe scenă, cu noi pe fundal.

după concert nu îmi mai simţeam picioarele, dar hei, cui îi păsa? a fost genial! ce-i drept, unii mi-au mărturisit că în spate au fost probleme serioase cu sunetul. dar pentru mine a fost absolut okay.

şi-acum dacă the almighty god of rock îmi va permite, urmează concertul iamx în octombrie! 😀

*credits to guano apes for title & for song*

Anunțuri