Etichete

, , , , , , , , , , , ,

…being on stage with IAMX is like fucking hundreds of people every night so you have to dress up and make it sexy. (chris corner)

iată-mă aici, ladies & gentlemen, cu amintiri proaspete de aseară, pe care îs gata să le împărtăşesc cu voi, după cum am promis. hehehehe.

so, of course că am ajuns acolo cu muuuuuuuuuuult înainte faţă de ora la care ar fi trebuit să fiu de fapt (cei de la livada îmi spuseseră să fiu pe la 19.30). însă prietena a. era mult prea excited. ca şi mine de altfel, ce să o mai dăm la întors. 😀 „fată, taci, i’m hyperventilating here!!!” a fost fraza mea preferată pentru ceva vreme. încet-încet m-am luat cu trăncăneala şi… well… m-am mai liniştit. erau pe acolo şi nişte jurnalişti, very cute de altfel. când unul dintre ei a auzit că sunt una din câştigătorii concursului, a ţinut să facă un clip cu mine (mini-interviu gen). a fost foarte fun când a trebuit să îl sun pe john de la livada, pentru că era la doi paşi de mine şi eu nu îl vedeam, lol. din fericire şi din păcate, nu a filmat nimeni scena. din fericire pentru mine (c-a fost puţin jenant) şi din păcate pentru posteritate, făcea toţi banii scena cu pricina. şi-uite aşa am pus gheruţa pe cd-ul cu pricina (aka „kingdom of welcome addiction”, ultimul album iamx). pentru întâlnirea cu chris a trebuit însă să mai aştept, ţinând cont de faptul că încă nu se terminase ze soundcheck, plus că trebuiau să ia şi jurnaliştii interviurile & stuff. după ce am intrat în fratelli cu frate-meu şi cu prietena a., i-am lăsat pe ei în faţă şi eu m-am dus să mă perpelesc mai pe margine, în timp ce pe scenă mixa marika. nu sunt fană a muzicii electronice, dar un plus c-a băgat la interval oleacă de placebo („twenty years”), klaxons („gravity’s rainbow”), ba la un moment dat şi „farewell to the fairground” a celor de la white lies. however.

după vreun secol şi ceva, am avut şi io ocazia de a mă duce în backstage (premieră; nu mai fusesem niciodată în viaţa mea) împreună cu alţi trei fericiţi. linişte, pace, un loc ashea spaţios, plus chris corner. îmbrăcat în negru şi roşu şi machiat cu negru pe la ochi. pure love, vă jur.

„hi, i’m an iamx fan, but i guess you can tell that, haha”, am spus, arătând spre tricoul pe care îl achiziţionasem cu scurt timp în urmă (the almighty god of rock mi-a ascultat rugăciunile şi în această privinţă; bre, norocoasă mai sunt!) „oh, nice t-shirt”, zice el. una dintre fete adusese un desen făcut de o prietenă, m-a lăsat gura apă, era genial. altă fată era cu paharul în mână. „whisky?” „no, vodka!” „do you check your myspace?” l-am întrebat eu pe chris. „yeah, once in a while” i-am explicat după aia că era o curiozitate de-a mea, îi lăsasem câte un comment pe myspace în fiecare zi până la concert – „i made some sort of a countdown”. şi aici vine faza care m-a lăsat cu gura căscată. a zâmbit a recunoaştere şi face „ooooh, you’re the uga-chaka girl!” eu era cât pe ce să mă scufund sub pământ. „HOW do you know?” şi mi-a explicat că îi spuseseră cei ce se ocupau de myspace că era o tipă care posta câte un comment în fiecare zi şi uneori scria pe acolo *does uga-chaka dance* holy macaroni and spaghetti. i was speechless. pe urmă, la cerere, i-am explicat ce e cu dansul ăla, că am preluat denumirea de pe iutub şi că nu are reguli, că dansez cum îmi vine la momentul respectiv. oh boy. până şi pe cd mi-a scris for raluka, the uga-chaka lady, chris. am ţinut să îl întreb dacă va cânta „my secret friend” (aş fi vrut şi „heatwave”, „missile” şi „running”, dar ştiam că nu le va cânta, deci ar fi fost inutil să întreb). la care el „hmmm… i don’t knoooooow… maybe” („aha, deci o cântă”, mi-am zis eu)

evident, pictures were banned, după cum s-a exprimat şi john, dar poză de grup s-a făcut. nu am scăpat ocazia să spun „i look awful in pictures” (which is true, by the way), la care chris de lângă mine „oh, i look great in pictures”. pure love! când am ieşit din culise, eram ceva gen „uiiiiiiiiiiiiiiiiii, uiiiiiiiiiiiiii, double-uiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii”.

pe urmă strecoară-te prin public şi reuşeşte să ajungi (prin naiba ştie ce minune, bănuiesc că trebuie să îi închin jertfe atotputernicului zeu al rockului) în faţă, second row. „uite, fată, uite, fată!”, eu către prietena a. într-un moment de groupie, fluturându-i cd-ul prin faţă. acum bineînţeles că aşteptam cu înfrigurare să apară ei pe scenă. înfrigurarea s-a transformat uşor-uşor în enervare pe măsură ce marika continua şi continua şi continua să mixeze. în spate vreo câţiva înfierbântaţi deja huiduiau. m-am ferit de aşa ceva pentru că, sinceră să fiu, mi-era un pic milă de marika. uh well, a trecut şi-asta, adică, mai bine zis, momentul marika. şi s-au stins luminile. un pic (mai mult) de soundcheck. deja făceam crize.

da’ şi când au apărut pe scenă… ohohohohohoho! cum a sărit lumea în sus! s-a urlat aşa de tare, încât băieţii şi fata de la iamx au intrat numaidecât în priză. şi restul e… istorie. pur şi simplu nu mai pot povesti. iamx live nu pot fi povestiţi. trebuie ascultaţi şi simţiţi. e nebunie. erotism. iubire. tot ce vrei tu să fie. dacă sunteţi fani, ştiţi deja ce vreau să spun. so… probabil că o să mă înţelegeţi. dacă vreţi o recenzie ceva mai la obiect şi mai analitică, aşteptaţi până o postez pe cea de pe nowavefanzine.

la cât de ameţită sunt, nici setlistul nu mi-l mai amintesc în ordine. pot să vă zic ce au cântat, da’ ordinea… dumnezeu cu mila. iaca:

president (asta a fost ultima piesă. 100% sigură de asta)
the alternative
nightlife
song of the imaginary beings
the negative sex
(şi asta a fost la bis)
bring me back a dog (deci cred că asta a fost prima)
spit it out (but of coooouuuuuuuuuuurseeeeeeeeeee)
nature of inviting
kingdom of welcome addiction
tear garden
my secret friend
an i for an i
i am terrified
think of england
you can be happy
kiss and swallow
sailor
skin vision

şi dacă am uitat ceva, mă corectez eu mai încolo. sau mă corectaţi voi.
ah, pure, pure love. aş fi vrut numa’ să îi aud vocea mai bine lui chris, că de unde eram eu se auzea instrumentalul prea tare… da’ pe iutub am văzut că se aude okay. ciudaaaaaaaaaaat.

-videoclip de dreamoverdose

well, acu’ bag iamx la greu. cine ştie cunoaşte. just follow the echo of my voice… it’s okay…

*credits to iamx for title… and for my musical orgasm*

Anunțuri