Etichete

, ,

sfârşit de zi din viaţa irepetabilei leilana.

merg pe stradă şi vorbesc de una singură ca nebuna. i’m so bored and all alone şi prietena l. nu răspunde la telefon. robotul zice că abonatul nu poate fi contactat şi să revin. când să revin? nu vreau să mă duc acasă. nu vreau. şi mă plimb. pe jos. sunt singură.

mi-e sete, mi-am cheltuit ultimii bani pe nişte cornuleţe. mă gândesc să mă duc în cişmigiu să beau nişte apă. sunt dureros de falită. şi mă gândesc ce mişto e să fii cu nişte prieteni prin cişmigiu, să fiţi cu toţii faliţi şi să faceţi panaramă de asta. aşa, cum să fac panaramă de una singură? nu e destul că vorbesc singură?

desigur că cişmeaua nu funcţiona. mă blestem că nu mi-am luat o sticlă de apă plată în loc de cornuleţe, pe urmă mă răzgândesc. desigur că aş fi regretat că am dat bani pe o banală apă. dau să ies din parc, şi apare unu’ din spatele meu. „vai domnişoară, pot să vă însoţesc, ce bine arătaţi”. lame. îi răspund fără chef, nu vreau decât să mă lase în pace. îmi urează tot ce îmi doresc eu şi pleacă. îmi doresc să te văd spânzurat de picioare într-un copac. ce zici de asta? mă întreb de ce atrag toţi triştii. oare pe fruntea mea scrie chiar atât de evident „jalnică”?!

pe stradă mă întâlnesc cu ad. de mult nu ne-am mai văzut. ne salutăm reciproc, mi-o prezintă pe i. îi strâng mâna lui i. şi o întreb pe ad. când ne-am putea vedea. până la urmă nu stabilim nimic concret. „vorbesc cu r.”, promit eu. ne despărţim.

în pasaj la universitate e o fată aşa de frumoasă că îmi lasă gura apă. îmbrăcată într-o rochie crem-cafenie, lungă, elegantă – genul de rochii pe care le ador dar pe care nu le port pentru că am impresia că arăt penibil în ele. are părul închis, lung, desfăcut pe spate şi o figură fină. face promoţie la un balsam de rufe. îmi dă şi mie o mostră. nu mă pot abţine să nu îi spun cât de frumos e îmbrăcată. râde şi îmi mulţumeşte.

hai că-i bine. am căpătat ceva moca azi. viaţa e frumoasă – urlă românul din mine. 😀 just kidding. dar viaţa TOT e frumoasă.

p.s. voiam să aduc în acest post un omagiu cornuleţelor. ador cornuleţele. slavă domnului că fornetti nu ne-a invadat spaţiul personal de tot. cornuleţele în aluat de pateu, cu rahat. ahhh. sau cu nucă. trăiască cornuleţele!!!

*credits to placebo for title*

Anunțuri