Etichete

, ,

atenţie. în acest post se va discuta despre TWILIGHT. că tot e la modă să scrii posturi despre asta. am zis să mă dau şi eu cu turma.

eu am făcut cunoştinţă cu această serie anul trecut, atunci când prietenul an. mi-a trimis link către iutub, către trailerul filmului. m-am uitat la film, l-am găsit okay, pe urmă am citit cartea şi filmul mi s-a părut… tolerabil (vă rog să nu care cumva să înţelegeţi de aici că această carte ar fi cine ştie ce capodoperă a literaturii contemporane).

subiectul este după cum urmează. eroina se numeşte bella şi vine în forks să stea cu tac-su, deoarece mă-sa voia să petreacă timp cu proaspătul şi mai tânărul soţ. sensibilă la nevoile materne, bella se exilează singură în forks, dar asta se dovedeşte a fi spre binele ei (cel puţin aşa consideră ea), căci acolo îşi va întâlni iubirea adevărată, pe vampirul edward. mai bine zis, frumosul, perfectul, mirobolantul, strălucitorul edward, pe care bineînţeles că ea nu îl merită, pentru că nu este altceva decât o fiinţă umană infectă (asta consideră ea, pentru că edward se uită la ea ca la soarele de pe cer – ceea ce eu chiar nu înţeleg, dar ajungem şi la asta ceva mai încolo). de atunci încolo, practic viaţa ei se învârte în jurul vampirului, inclusiv atunci când acesta o părăseşte, chipurile ca să o protejeze, dar lăsând-o practic la cheremul unei duşmance vampir (şi un prost şi-ar fi dat seama că aia o să vină după bella să o vâneze, dar deh). rănită, bella se refugiază lângă jacob, care se dovedeşte a fi vârcolac (femeia asta chiar nu putea să găsească prieteni umani, aparent) şi legătura dintre ei devine extrem de puternică şi nu se rupe nici chiar atunci când se întoarce edward. ba mai mult, la un moment dat eroina realizează că îl iubeşte şi pe jacob.

okay. acum facem o pauză şi ne punem întrebarea evidentă.

era bella masochistă?

eu tind să cred că da. rahat, iubea doi tipi, unu’ rece ca gheaţa şi care îi putea sfărâma craniul încercând să o mângâie, şi altu’ fierbinte de nu avea nevoie să umble cu haine pe el în ploaie, care se putea preface în lup lângă ea şi să o zgârie să o facă ferfeniţă. masochism pur, jur.

aparent, ea a considerat că e mai bine (ce noţiune relativă) să rămână lângă vampir (true love, blabla), s-a măritat cu el şi, pentru că era masochistă (am stabilit deja asta), l-a lăsat să o sexeze înainte să fie transformată în vampir. consecinţa? a rămas gravidă.

ceea ce ne aduce la o a doua întrebare evidentă.

cum dracu’ poate un vampir să lase gravidă o femeie?

logica autoarei scârţâie aici în cel mai sublim mod cu putinţă. vampirii practic nu aveau nevoie să respire, inima nu le bătea, rămâneau neschimbaţi pe tot parcursul eternei lor vieţi. deci femelele vampir nu puteau rămâne gravide, pentru că (evident) corpul lor nu se putea modifica astfel încât să poată purta o sarcină. DAR, de vreme ce toate organele unui vampir erau în stand-by… cum naiba putea produce un mascul vampir spermă? ba, chiar mai rău, de vreme ce nu exista sânge în sistemul lui în afară de ăla pe care îl bea periodic… cum naiba putea să aibă erecţii?!?!

dar să lăsăm această dilemă, şi să revenim la bella. zisesem că a rămas gravidă. ei bine, în decurs de o lună sarcina ajunge la maturitate, timp în care bellei îi sunt frânte cam toate oasele din corp (din cauza copilului, care îl moştenea pe tac-su la forţă). la naştere, i se rupe şi coloana vertebrală, şi cu siguranţă că ar fi crăpat, dacă nu ar fi fost transformată în vampir. şi pe parcursul ultimei cărţi, o avem pe vampiroaica bella glorificând existenţa de băutor de sânge, fără să o mai doară prea mult de familia ei umană.

femeia asta e cel mai enervant personaj din carte, jur. în capul ei e numai edward, edward, edward, mi-e dor de edward, o să mor fără edward, edward, jacob, edward, ce bun e edward, ce inferioară sunt eu, copilu’ lui edward, ce-fain-e-să-fii-vampir. ceea ce ne aduce la partea cu „de ce dracului v-aţi îndrăgostit amândoi de ea, cretinilor?!” (şi aici tind să îi dau dreptate bellei când susţinea că îi e înferioară lui edward – da, mă, nu îl meriţi, ‘cause you got no pride, loser!)

edward în schimb este un personaj chiar fain, păcat că lucrurile nu sunt povestite din punctul lui de vedere – am citit un draft de-al lui meyer care reprezenta povestea din prima carte spusă din perspectiva lui edward şi mi-a plăcut mult mai mult. lupta lui de a proteja fiinţa de care e îndrăgostit de pericole (printre care se numără şi el), stăruinţa de a o convinge să rămână umană, convingerea sa că este o fiinţă care şi-a pierdut sufletul m-au făcut să empatizez cu el aşa cum nu am putut empatiza cu bella, care mi-a rămas până la sfârşit nesuferită peste măsură şi despre care continuu să cred că este cel mai tâmpit personaj al seriei, cu tot statutul ei de sex simbol al oraşului forks. mare păcat că l-au pus pe robert pattinson să îl joace pe edward. don’t get me wrong, the guy is not that bad – he’s just NOT gorgeous (iar a fi gorgeous era una dintre condiţiile nambăr oan pentru tipul care avea să îl joace pe edward)

dar despre film(e) mâine.

EDIT. a trebuit să fac asta. for all you twilight haters: click aici and have fun! 😀

şi desigur, ca să ilustrăm mai bine articolul, o poză cu bella, respectiv cu bella şi edward. tot pentru haters. şi pentru cei care vor să râdă oleacă.

*credits to him for title*

Anunțuri