Etichete

, , , , , ,

întrebare de baraj: unde putea fi leilana în seara de 1 martie, în condiţiile în care se ştia că pe 1 martie kumm dau mărţişoare gajicilor în subsol la cărtureşti? ahahaha, ia să vă văd, ştiţi? DA! adevărat. eram la intrarea de la cafe verona, alături de prietena şi tovarăşa mea de blog, nance, şi ne holbam uluite la mulţimea de gajici care se ivise în zonă. „deci eu o să prind mărţişor, am zis” (şi io de colo, ce era să spun?)

puţin după şapte, „atenţie se deschid uşile”! intrare liberă, şi ne strecurăm ca două zâne înăuntru. cald, bine, lume multă, uameni care împărţeau buruieni în formă de trandafiri. „AHA! aici e de noi!” am zis. ne-am lăsat repede atât lucrurile cât şi buruienile lângă ceea ce mie îmi place să denumesc „masa kummică” şi am făcut un tur al încăperii, că deh, se impunea. mai schimbăm şi noi o vorbă-două-trei cu lumea, şi haide-n faţă, după bunul meu obicei. am trecut pe lângă un proiector unde se vedea cum băieţii de la kumm făceau nişte… ehe, dar nu vă spun ce se vedea, o să vă prindeţi voi pe urmă. foarte-foarte repede, au apărut şi băieţii, s-au aşezat pe-o bancă în faţa noastră, fiecare cu ce-l durea (chitară, alea-alea, înţelegeţi voi). şi a început.

amu de-aici ce-aş mai putea să vă spun? să vă zic cum ne-au gâdilat plăcut cu „beauty queen” la început? să încerc să vă explic cum s-a scuzat cătă în glumă că-i prea devreme şi că vocea trebuie odihnită şi că trebuie să cântăm noi „butterflies”? să vă spun cât de plăcut de trist a sunat „different parties”? să vă demonstrez cât de fain se auzea „man in a can” varianta naţionalistă? să vă povestesc cum m-am aşezat după a doua piesă pe jos, şi cum am rămas acolo, sorbind din pepsi, bucurându-mă de muzică, şi sperând să nu se mai termine niciodată? mda, aş putea s-o zic. sau aş putea să zic pur şi simplu că a fost mai mult decât supercalifragilistic. kumm sună la fel de bine unplugged precum sună la un concert aşa-zis normal. şi nu e vorba numai de muzică şi versuri (care oricum sunt geniale, după umila mea părere de fan înrăit), e vorba şi de atmosfera pe care ştiu de fiecare dată să o creeze, concert de concert. nu contează că ai venit singur în incintă (ca mine la ultimele trei concerte de dinainte de cântarea aiasta măiastră), cu kumm pe scenă şi cu publicul kumm în jurul tău nu ai cum să te simţi singur. that’s how it is.

odată cântarea terminată (scurtă cântare, pentru că era vorba de un mini-concert), duduile au primit mărţişoare făcute de mâinile kummice (da, asta se putea vedea în proiector mai devreme, v-aţi prins) – inclusiv subsemnata, care a primit de la cătă o chitară cât se poate de şmecheră, pe care o declară oficial cel mai mişto mărţişor primit vreodată. de data asta n-a mai apucat să pună gheara pe setlist, că era numai unul, ediţie limitată, dar îşi aminteşte că uamenii au cântat cam aşa (atenţie, ordinea nu e garantată):

beauty queen
angels & clowns
monkey in your stereo
different parties
(bad day)
morsa
butterflies
beautiful country
pop song

încă vreo câteva ture de verona, am mai salutat câţiva oameni kummofagi (copyright duamna dana) şi pe urmă am plecat de acolo extrem de încântată, şi fericită la gândul că se apropie un nou concert. în lăptărie. mda. adică o nouă recenzie, vă anunţ de pe akumm. ce să fac, it can’t be helped. hihi.

dacă găsesc un video, vă pun, până una-alta, uite o poză, ca să vedeţi cum arăta leilana imediat după cântare. ia d-aci neamule (ce faţă aveam. 😆 )

EDIT. am gasit videoclipuri. ca de obicei, romanitzza a fost la datorie. 😀 „beauty queen”…

…şi „morsa”, kumm feat. the beauty queens plus băieţii care se întâmplau să fie pe acolo, desigur.

*credits to kumm for title*

Anunțuri