Etichete

, , , ,

SPOILER. acesta este un post despre concertul kumm de aseară. ca să ştiţi. 😆

îmi place la nebunie să merg la concerte, chit că merg singură. dar un concert e întotdeauna mai mişto dacă vii cu un prieten cu care să te crizezi şi cu care să schimbi comentarii cu tentă de groupie, aşa cum am făcut eu aseară cu domnişoara angie la ultimul concert kumm. trăgeam de ea de mai mult timp să vină la un concert cu mine (ultimul la care am însoţit-o a fost, dacă mi-aduc bine aminte, kummu’ din octombrie anul trecut… uite că nu mi-aduc bine aminte, de fapt a fost ocsu’ din decembrie), dar de fiecare dată soarta crudă ne despărţea. ceea ce nu a fost cazul aseară, slavă domnului.

am ajuns al naibii de devreme în lăptărie (locul magic), cu sentimentul că totuşi am ajuns prea târziu. da’ de unde, nu apăruseră prin zonă decât domnu’ toboşar paul şi domnu’ basist alex, şi pe urmă l-am văzut şi pe domnu’ clăpar kovax. aveam o energie tâmpită de tot în oase, şi-am început să dansez de una singură p-acolo, în timp ce barmanii îmi aruncau priviri uşor suspecte, întrebându-se, probabil, ce dracu’ băusem. numai o cola, de fapt, şi pe urmă mi-am luat, chiar înainte să înceapă concertul, o apă mineplată, în timp ce mă înţelegeam cu angie ca, dacă se cântă „venus in furs”, să ne aşezăm în fund lângă scenă (aici a intervenit însă din nou soarta crudă… dar despre setlist mai târziu).

înainte să înceapă concertul, l-am bătut la cap pe paul să cânte pe „different parties”, utilizând argumentul „angie nu te-a văzut cântând, fiindcă nu a fost la clubul ţăranului român”, şi sperând că de data asta se va găsi un om inspirat care să filmeze momentul. o să iau la puricat iutubul să văd dacă a fost cazul, până una-alta, să trecem la recenzia propriu-zisă, că doar dară ghe aceea m-am apucat să scriu, right? mno, deci ce să vă zic, se făcu întuneric în lăptărie la un moment dat, şi ne trezirăm cu artiştii noştri pe scenă. „‘fashion’!”, am ţipat eu către domnişoara angie când am auzit primele acorduri. da, „fashion” era, care parcă îmi place mai mult cu fiecare concert. după acest început mai lent, am trecut la dans, tati. întâi „police”, care a fost salutată cu entuziasm de public (tocmai a început să fie promovată la radio, btw, puneţi mâna şi urechea şi ascultaţi guerilla). apoi „monkey…” şi „bad day”, şi după o zbânţuială cumplită din partea mea (şi a lor, energie pe ei cât cuprinde, am fost deosebit de impresionată), iară ceva lent şi fain de tot, „angels & clowns”.

piesa pentru fumei, cum îmi place mie să o denumesc („beauty queen”), m-a făcut să valsez (brian molko cetire). după aia, fericirea mea, a fost chemată rozie pe scenă, pentru „pink balloon” (chiar îmi era dor să aud piesa asta, în mojo nu au cântat-o). am sărit să-mi rup picioarele şi mai multe nu. şi, chiar înainte de pauza de făcut pipi (cum s-a exprimat oigăn), tocmai când credeam că nu mai pot să sar (da’ deloc), mi s-a demonstrat contrariul. „curse”, bucuria mea – headbanging la greu şi oleacă de „heroin” (şi-atunci mi-am zis, „oh. n-or să cânte ‘venus’, ce păcat”)

scuturate, aranjate, cu o altă sticlă de apă mineplată, eu şi domnişoara angie ne-am strecurat iar lângă scenă, după o conversaţie cu duamna dana despre mgmt, ultimul album gorillaz şi muzica noastră kummică de suflet. s-a început „beautiful country” şi… s-a oprit, pentru că aparent chitara lui oigăn s-a emoţionat şi nu a mai rezistat tensiunii de pe scenă. da’ nu-i nimic, putem să o luăm de la capăt întotdeauna. şi aşa a fost. dar chitara părea în continuare bolnavă de emoţie, deci cântecul s-a întrerupt pentru a doua oară (de data asta după ceva mai mult timp), ceea ce l-a determinat pe cătă să exclame „oigăn, ce cracii mei faci?!” (trebuia să scriu asta, m-a amuzat teribil). paul a sugerat de printre tobe că poate ar fi mai bine să treacă la altceva. n-a fost cazul, a treia oară e întotdeauna cu noroc. „încercăm să fim profesionişti, pe bune că încercăm!”, a spus cătă, şi piesa a început din nou, şi-a fost dusă cu succes şi-n dans îndrăcit până la capăt.

după aia ni s-a zis ce facem noi noaptea fără să ştim pe ritm de „sleepwalk” (altă piesă super-porno, doamne, instrumentalul ăla mă termină pur şi simplu). „la asta cântaţi voi”, a spus cătă, pregătindu-se să anunţe următoarea piesă, la care eu, repede „‘butterflies'”. „nu, nu e ‘butterflies'”. „a, ‘morsa'”. ce altceva? următorul cântec a fost pentru degustătorii vechi ai muzicii kummice, piesa care m-a aruncat în ditamai depresia în mojo. din fericire, de data asta, am luat-o pe anjelici în braţe şi momentul a trecut fără repercursiuni prea grave. dar tot am avut ochii umezi la sfârşit. it can’t be helped.

alte trei piese săltăreţe răăăău („pop song”, „rip” şi „1000”) şi pe urmă o pauză de… licitaţie, pe un goblen măiastru făcut de tanti lili (dacă sunteţi clienţi fideli ai lăptăriei, nu aveţi cum să nu o ştiţi), pe care scria mare, mare de tot KUMM. piesă unicat, vorba lui oigăn, „aşa ceva n-o să mai vedeţi voi niciodată”. goblenul-minune fu adjucat după o licitaţie la sânje cu 550 ron de către un tip, şi s-a trecut la „bird’s eye view”. and bye.

ehehehe, dar publicul lăptăriei nu agrează sfârşiturile bruşte, prin urmare hai înapoi, pentru „dictionary” (scântei, şi mai multe nu!), pe urmă iar jos de pe scenă, pe urmă înapoi, tot la cererea publicului, pentru „different parties” cu domnişoara rozie, domnul cătălin şi… domnul paul la aparat (rugăminţile mele au fost ascultate) şi cu domnul oigăn trecut la tobe. şi uite aşa a fost încununată cu succes o seară mai mult decât formidabilă.

îndrăznesc să spun că acesta este poate cel mai bun concert kumm de până acum din 2010, în ciuda sonorizării (lăptăria are întotdeauna ceva special when it’s about kumm, zicea duamna dana, şi avea dreptate), şi în ciuda dificultăţilor tehnice de la „beautiful country”. de ce? pentru că un concert excelent nu este neapărat unul în care totul merge perfect de la cap până la coadă. un concert cu adevărat bun este unul la finalul căruia pleci cu impresia că s-a terminat prea repede şi c-ai fi putut să mai stai ore întregi ascultând formaţia, cu un zâmbet larg pe figură, şi jurându-ţi că vei veni negreşit şi la următorul, fie ploaie, ninsoare, tsunami, cutremur de pământ.

…………………………………………………..

fashion
police
monkey in your stereo
(bad day)
angels & clowns
beauty queen
pink balloon (feat. rozie)
curse
beautiful country
sleepwalk
morsa
red coffee
pop song
rest in pieces
1000 de chipuri
bird’s eye view
BIS
dictionary
different parties (feat. rozie)

sper că a fost cineva suficient de inspirat(ă) încât să filmeze „different parties”. 😀

LATER EDIT. goddamit, nu a filmat nimeni nimic. 😦

p.s. şi un la mulţi ani frumoşi lui iordache din partea mea. 😀
p.p.s. uitai să vă zic ieri, dar mi-au amintit aceste poze de pe feisbuc: goblenul minune a fost şi sărutat de toţi kummii. asta da piesă de colecţie! 😆

*credits to kumm for title*

Anunțuri