Etichete

, , , , , , , ,

căutam o introducere faină pentru postul ăsta, dar până la urmă am decis să mă las păgubaşă şi să încep cât se poate de abrupt. câteva cuvinte: aseară, kumm, jukebox, concert. găsirea locului a fost o problemă destul de mare, era în zona piaţa alba iulia, şi ca să ajung acolo am luat 104 de la unirii (după vreo douăzeci de minute de aşteptare şi de nervi). după aia a început distracţia. am oprit cel puţin şapte oameni să îi întreb unde vine strada turturelelor (şi ori m-au îndrumat pe cel mai lung drum cu putinţă, ori am luat-o eu razna pe străzi, şi la cât simţ de orientare am, mai ales noaptea, tind să cred că e ultima variantă).

într-un final, am ajuns şi eu la locul cu pricina. din fericire, pe afiş scria că ora 23 e ora de începere a cântării. deci normal că atunci când am intrat, nimănui nu-i trecea prin cap să cânte. 😆 prima persoană pe care am văzut-o a fost domnişoara maria (care cu siguranţă o să scrie o recenzie foarte faină, cu poze, deci staţi cu ochii pe ea). am spus bună în stânga şi în dreapta, pe urmă mi-am luat nişte cofeină la doză (adică pepsi) şi m-am dus să trăncăn cu lumea. locul e huge şi un pic cam pretenţios pentru gustul meu, şi chiar m-am întrebat cum, pentru numele atotputernicului zeu al muzicii faine, o să dansez eu pe acolo fără să se holbeze toată lumea la mine. dar când a început cântarea, pe cuvânt dacă m-a mai interesat acest aspect.

nici măcar nu mai ştiu la ce oră a urcat trupa pe scenă (fiindcă nu m-am uitat la ceas), dar cred că era spre miezul nopţii. au început cu „mister superman” (spre marea mea bucurie), şi-au continuat cu piese mai săltăreţe şi mai puţin săltăreţe, precum ziua proastă, îngerii sau ţara frumoasă. lumea dansa, dar încă timid, pe margini, şi în faţa scenei era gol. asta nu m-a împiedicat însă absolut deloc să dau din cap pe „curse” like there was no tomorrow, şi-l desfid pe cel care va încerca vreodată să mă oblige să stau potolită pe piesa asta.

a urmat o pauză lunguţă de refăcut forţele, care mi-a prins deosebit de bine. imediat după pauză s-a cântat „fashion”, şi apoi cred că nu greşesc când spun că a început nebunia. lumea a prins curaj în timp ce se cânta „police” şi s-a ivit în număr mai mare pe ceea ce eu aş numi ringul de dans (adică partea din faţa scenei). iar la „pink balloon” a început nebunia. singurul moment în care publicul s-a mai potolit a fost „butterflies”, din simplul motiv că era o piesă ceva mai lentă. în rest, zbânţuială cât cuprinde şi voie bună. şi deşi am dansat în cel mai îndrăcit mod cu putinţă pe fiecare piesă în parte, nu am deloc febră musculară şi sunt cât se poate de fresh, şi asta e o stare care s-a menţinut toată seara (adică până pe la cinci jum’ate, când am ajuns şi eu acasă într-un final, după o vizită în control).

sinceră să fiu, mă aşteptam la un concert ceva mai potolit, având în vedere ce auzisem despre loc, dar spre bucuria mea, nu a fost deloc aşa (mai ales în a doua parte). sonorizarea a fost cât se poate de bună, trupa în formă, publicul în priză, ce ne-am mai fi putut dori? lăptăria sau controlul, evident. 😆 dar o să vină şi asta. în cel mai scurt timp cu putinţă. 😀 per total, a fost o seară extrem de reuşită, bravo tuturor.

a fost al treisprezecelea concert kumm pentru mine, şi dacă e adevărat că numărul ăsta e un număr cu ghinion, atunci îmi doresc din tot sufletul să tot am ghinioane de genul. 😀

…………………………………………………..

mister superman
monkey in your stereo
(bad day)
beauty queen
angels and clowns
pop song
beautiful country
curse
fashion
police
pink balloon
butterflies
dictionary
bird’s eye view
berlin (black rebel motorcycle club)
1000 de chipuri
BIS
morsa
rest in pieces

…………………………………………………..

edit. din păcate, acesta a fost ultimul concert kumm cu paul ballo la tobe. voi vorbi mai pe larg despre asta într-un post viitor.

edit din nou. o surpriză frumoasă de la romanitzza. 😀

*credits to kumm for title*

Anunțuri