Etichete

, , , , , , , ,

m-am trezit cam amu o oră. am nişte cearcăne cât palma sub ochi, pe care nu prea înţeleg cum le-am dobândit, având în vedere că am dormit vreo şapte ore. dar în fine, nu scriu postul ăsta ca să mă plâng de aspectul meu estetic, ci ca să vă istorisesc şi vouă kumm a fost ultimul concert al anului. kumm al cui? al celor de la kumm, bineînţeles. fu la clubul ţăranului român. ultima oară fusesem acolo în iunie, tot la un kumm, şi nu ştiu cum s-a făcut, dar primul concert la care am fost în 2010 (kumm şi ostava) tot acolo a fost. mi-am început anul cu kumm şi l-am încheiat tot cu ei. fantastică potriveală.

m-am temut pe drum că voi întârzia şi voi pierde primele melodii, întrucât primisem un mesaj pe facebook în care eram anunţată că s-ar putea ca formaţia să înceapă mai devreme, pe la 21.30 (la ora aia eram încă în metrou, aproape de victoriei). mi-am dat seama însă de la intrare că atotputernicul zeu al muzicii faine şi al concertelor live ţinuse cu mine: luminile erau aprinse şi se auzea muzică nonkummică din difuzoare. mi-am luat ştampila pe încheietură şi paharul de vin din partea casei, şi fuga lângă scenă să mă salut cu toţi cunoscuţii. încăperea nu gemea de lume, dar nici gol nu pot să spun că era – hai să zicem că a fost un număr decent de oameni. cam după vreo douăzeci de minute (dacă estimările mele sunt corecte – cred, sper) a început cântarea. deci oricum a fost mai devreme decât obişnuita oră 23.

a fost un concert mai puţin săltăreţ ca de obicei – vorba aia, să ne pătrundem de spiritul sărbătorilor, nu? – dar asta nu înseamnă nici pe departe că a fost plictisitor. ba chiar dimpotrivă. am avut plăcerea de a auzi „fashion”, o piesă care a ajuns să-mi fie foarte dragă, cu john la tobe (n-o mai ascultasem live din septembrie). ne-au servit şi cu un „one for each day” care m-a vârât în transă iremediabil, şi care face parte dintre piesele de a căror minunăţie nu mi-am dat seama de la prima ascultare. dar acum nu prea pot să mai aud „river make a run give a name to a son” fără să mă scuture un fior din creştet până în tălpi. şi acum dacă stau să mă gândesc, prima jumătate a concertului a fost jumătatea dedicată fiorilor. nu aş putea descrie altfel interpretarea unor piese precum „different parties” (piesa despre divorţ, cum i-a zis oigăn), „hand in a mirror”, „the golden age” sau „red coffee” (solo-ul lui oigăn pe piesa asta a sunat absolut superb). până şi piesele mai săltăreţe (mă refer la „rest in pieces” şi „beautiful country”) au fost cântate în varianta lentă.

am pus-o de-un dans pe „police” şi „morsa”, şi exact când începeam să mă încălzesc (la propriu şi la figurat), băieţii au intrat iar în spiritul sărbătorilor. şi ne-au cântat „1000 de chipuri”. în variantă lentă, cu mult sentiment (cătă a fost priceless). mai c-aş fi aprins o brichetă dac-aş fi fost fumătoare. a urmat „nightflight”, altă piesă de savurat prin toţi porii (ceea ce-am şi făcut), pe urmă nişte piese dansabile foc. şi pară. printre care şi „mister superman”, cea care a fost mult timp preferata mea de pe „far from telescopes”.

i-am chemat de două ori la bis, o dată pentru piesa reginei frumuseţii şi înc-o dată pentru dicţionar, ceea ce i-a făcut să ne întrebe în glumă dacă nu avem de făcut pe acasă mâncare pentru revelion. şi… ce să mai zic? una peste alta, a fost un concert cald şi fain, un sfârşit cum nu se poate mai frumos pentru anul muzical 2010. plecăciune.

…………………………………………………..

angels and clowns
fashion
one for each day
different parties
beautiful country (guerrilla version)
rest in pieces (guerrilla version)
hand in a mirror
the golden age (cover beck)
red coffee
police
morsa
1000 de chipuri (slow, cu feeling)
nightflight
mister superman
monkey in your stereo
pink balloon
BIS 1
beauty queen
BIS 2
dictionary

…………………………………………………..


ăsta o fo’ momentul folk al serii. 😆 mai multe clipuri pe canalul romanitzzei.

*credits to kumm for title*

Anunțuri