Etichete

, , , , , , , , ,

e şase şi douăzeci dimineaţa când încep să scriu acest post. ei, amu să nu vă pară că sunt matinală. adevărul e că nu am dormit deloc. tocmai m-am întors din control, unde mi-am terminat cu succes o seară cât se poate de frumoasă. dar hai să vă povestesc mai bine.

cuvântul de bază e concert. concert kumm, ca să fiu mai exactă. vai, ce surpriză, veţi spune probabil. şi dacă o să spuneţi asta, veţi avea, culmea, dreptate într-o oarecare măsură. concertul din seara trecută a adus cu sine două noutăţi. prima noutate a fost revenirea în trupă a basistului uţu pascu (din nou înlocuire, din nou fără explicaţii). cea de-a doua noutate a fost interpretarea multaşteptatelor piese noi marca kumm. momentan nu au titluri oficiale, cel puţin asta am putut eu deduce din cercetarea setlistului.

daaaaaaaar să nu ne grăbim şi să nu anticipăm. mai bine să revenim la punctul în care am coborât eu din 135, conştientă dureros de faptul că ratasem deja staţia la care trebuia să cobor de fapt. destinaţia era wings club, pe mihai eminescu 127, iar eu o luasem langa-danga pe câmpie (de fapt, pe bulevardul dacia). şi dă-i, şi întoarce-te, şi întreabă vreo câţiva oameni cum poţi să ajungi pe mihai eminescu, şi tremură oleacă la auzul unor lătrături cât se poate de canine. toate ca toate, da’ să vedeţi distracţie când am ajuns pe eminescu. întuneric neliniştitor şi un număr destul de îndepărtat de 127. mamă, să vezi cât o să merg, mi-am zis.

din fericire nu a luat chiar atât de mult pe cât credeam, şi nici nu am fost asaltată de oameni sau animale cu caracter dubios. ca o paranteză, două vorbe, trei cuvinte despre wings club. e-n buza străzii, astfel încât până şi una ca mine l-a nimerit fără probleme, e încăpător tare şi (foarte important) are nişte băi decente. închidem paranteza. când am ajuns eu, încă se punea muzică de dans şi voie bună. şi-a mai durat destul până să urce trupeţii pe scenă, astfel încât am avut prilejul să circul în voie pe acolo şi să salut mai toţi cunoscuţii ce se prezentaseră la concert.

nu mă întrebaţi când a început, pentru că nu m-am uitat la ceas. la ora aia se strânsese ceva lume – nu cât să geamă locul, dar destul de decent. s-a debutat cu „beauty queen”, ocazie cu care l-am văzut din nou pe uţu la treabă-n kumm după aproape patru ani. specific că omul a învăţat toate piesele într-o singură zi. deci uau, asta da realizare, mai ales ţinând cont de faptul că: a) a fost un concert destul de lung şi b) s-au cântat multe din piesele de pe „far from telescopes”.

atmosfera? superbă. am dansat de-am rupt. unde mai pui că au cântat şi multe piese foarte dragi mie, precum „sleepwalk”, „one for each day”, „curse” (headbanging, normal, ce credeaţi?!), „different parties”, „berlin” şi „mister superman”. la aceasta din urmă s-a petrecut o chestie simpatică, băieţii solicitând ajutorul a trei oameni din public pentru backing vocals. printre temerari s-a numărat şi yours truly, şi sper din toată inima că nu am spart urechile nimănui. 😆 cât despre noile piese, mi s-au părut amândouă destul de drăguţe (în special cea de-a doua). am izbutit să pun gheara pe foile unde erau trecute versurile şi chiar mi-au plăcut, dar îmi voi forma o părere definitivă după mai multe audiţii. chiar sunt curioasă în privinţa direcţiei pe care o va lua soundul pe următorul material. mă rog, om trăi şi om vedea.

ce să vă mai zic, cântarea a fost faină de tot. mă rog, dacă aţi fost, ştiţi deja chestia asta, dacă nu, atunci păcat pentru voi. eu una am plecat de acolo încântată foc, şi pariez că majoritatea celor din public mi-au împărtăşit sentimentul. 😀

………………………………………………….

beauty queen
evil eye
beautiful country
different parties
police
angels and clowns
sleepwalk
mister superman (feat. trei temerari)
one for each day
aia 10 (irlanda) a.k.a. prima piesă nouă
curse
1000 de chipuri
morsa
aia 9 a.k.a. cea de-a doua piesă nouă
berlin (cover black rebel motorcycle club)
pink balloon
rest in pieces
BIS
monkey in your stereo
dictionary

………………………………………………….

by our gorgeous romanitzza. 😀

ATENŢIE. SIROP. (să nu ziceţi că nu v-am zis, da?)

la final de post, aş vrea să îi mulţumesc unui om fain şi talentat pentru toate cele douăsprezece concerte kumm cu el la bas la care am participat. o să îmi lipsească, şi-o să îmi amintesc mereu de felul în care zâmbea cu ochii închişi în timp ce cânta, dând impresia că a uitat de tot ce e în jurul lui. şi da, sunt conştientă de faptul că sună lacrimogen, dar alex miu merită toate cuvintele frumoase din lume pentru prestaţiile sale în kumm.

mulţumesc, alex. a fost o plăcere să te aud cântând şi sper să mai am ocazii de genul şi-n viitor. 🙂

*credits to kumm for title*

Anunțuri