Etichete

, , , , , , , , , , ,

„ce pot eu să scriu despre seara asta?” mă întrebam retoric în noaptea trecută în kulturhaus, în timp ce stăteam pe o masă, sorbind dintr-o cuba libre. şi nu că nu aş avea ce scrie. motivul este cu totul şi cu totul altul. sunt anumite situaţii, evenimente etc. care nu pot fi descrise în cuvinte fără să simţi că le răpeşti din farmec. şi eu în momentul ăsta mă căznesc din răsputeri să scriu ceva care să exprime într-un mod satisfăcător frumuseţea serii trecute. dacă am să reuşesc sau nu, e altă poveste, ce va rămâne strict la aprecierea domniilor voastre.

aşadar, ce s-a întâmplat aşa frumos aseară? well, a fost lansare de album, the amsterdams, ca să fiu mai exactă, „electromagnetica”, dacă vreţi informaţia completă. mărturisesc că aşteptam cu mare nerăbdare evenimentul, iar faptul că pica în acelaşi timp cu ziua mea de naştere nu a făcut decât să îmi sporească bucuria şi certitudinea că va fi vorba de o seară grozavă. şi aşa a fost, dar să nu anticipăm. mai bine să o luăm pas cu pas.

*

AM AJUNS DESTUL DE DEVREME LA KULTURHAUS

şi totuşi, nu am putut intra decât la nouă şi jumătate, adică exact la ora la care scria pe afiş, ceea ce mărturisesc că nu mi s-a părut o idee prea strălucită. nu de alta, dar nu pot să zic că-s adepta statului la rând la uşa clubului, mai ales când e vorba de o seară răcoroasă (din fericire, aseară temperatura a fost destul de rezonabilă, deşi mie continuă să mi se pară neverosimil de frig pentru perioada asta a anului – dar poate că am eu issues).

la intrare, colecţia electromagnetica 2011 (cum ar zice domnişoara năzdrăvan). tricouri mulţime, să tot alegi după pofta inimii şi the brand new shiny and electromagnetic(a) album, pe care îl recomand din tot sufletul (numai last.fm-ul ştie cât de multe plays am avut zilele astea). m-am oprit să mai stau de vorbă cu nişte oameni faini şi am împărţit bomboane în stânga şi-n dreapta. pe urmă m-am dus frumos în backstage să iau pulsul locului. în backstage am dat peste paul (cunoscut în lumea internauto-muzicală sub numele de cod hot casandra), care se pregătea sufleteşte pentru primul concert live, alături de colegul din trouble is, matei. asortaţii rău oamenii, în alb şi negru şi cu măşti în aceleaşi culori.

*

SITUAŢIA A DEVENIT FIERBINTE

trebuie să recunosc că eram foarte curioasă în ceea ce priveşte prima cântare hot casandra. pe paul îl mai auzisem cântând şi înainte, pe vremea când activa în kumm, ergo, ştiam că are voce faină. însă nu cunoşteam decât câteva demo-uri de la al lui proiect, aşa că piesele cântate în seara trecută au reprezentat o premieră pentru mine (cu excepţia remixului de la „a day in life”, a celor de la the beatles, care a sunat demenţial). şi-amu că am văzut şi am auzit, trebuie să spun că they have my seal of approval. n-au cântat foarte mult, dar atât cât a fost, a sunat fain de tot. au fost în formă bună băieţii. se întrevede un viitor luminos.

piesa asta se cheamă „gargarin”.

*

DUPĂ AIA, AM FOST SĂ ÎMI IAU O CUBA LIBRE

şi în faţă era înghesuială deja.

*

ŞTIAŢI CĂ ÎN KULTURHAUS SE SERVEŞTE LIMONADĂ SOFISTICATĂ?

cel puţin aseară a fost servită una prima-întâi, atunci când mai vechile mele cunoştinţe, sophisticated lemons, au urcat pe scenă. băieţii şi-au schimbat bine de tot playlistul de când i-am văzut prima dată (în iarna lui 2009, în fabrica, în deschidere la ocs, dacă memoria nu îmi joacă feste), impresia mea fiind că au ales să se îndepărteze de sound-ul dansabil gen „ufos”, „on my own” şi „drugs and hugs” în favoarea unor piese oarecum mai hardcore. ceea ce nu este neapărat rău, deşi mărturisesc că eu personal duc câteodată dorul melodiilor pomenite anterior.

„no clock can turn back time” a fost piesa care a deschis setlistul (piesă care se regăseşte la download aici – da, v-am dat linkul într-un post anterior, dar nu strică să îl mai aveţi). personal, momentele mele preferate din prestaţia lor au fost „bonnie long legs” (care nici măcar nu îmi plăcea prea mult iniţial, dar care acum mi se pare foarte tare), „bloody mary” şi „ladies around the world”, care e maximă. în total, băieţii au cântat opt piese. setlistul îl aveţi ceva mai jos.

………………………………………………….

SETLISTUL CITRIC (scris pe o frumuseţe de şerveţel, check their facebook)
no clock can turn back time
bonnie long legs
bloody mary
coke with jesus
a solution to a problem
nine
ladies around the world
control

………………………………………………….

*

O VIZITĂ ÎN BACKSTAGE…

…şi deja nu mai aveam loc în faţa scenei, aşa că eu şi fata cu care venisem ne-am poziţionat în stânga.

*

ELECTROMAGNETICA!

pe urmă a apărut raţa de porţelan de la electromagnetica pe ecran (care între timp s-a spart, săraca), şi imediat după, ai noştri amji. şi au început cu piesa asta frumoasă, care se cheamă „destroy” şi care s-a născut dintr-o joacă la repetiţii şi s-a dezvoltat până a ajuns să sune aşa cum o auzim noi în zilele noastre. personal, îmi place atât de mult încât aş fi vrut să fie inclusă pe album, dar din păcate nu există încă o înregistrare de studio. cine ştie, poate în curând… please? 😀

olandezii din bucureşti au cântat majoritatea pieselor de pe „electromagnetica”, omiţând numai „telescope” şi „three is a crowd”. ca urmare a ascultării intensive din ultimele zile, de data asta nu am mai avut probleme în a fredona melodiile. iar de dansat nici nu se pune problema să nu fi dansat. mă rog, mai uşurel aşa pe alocuri, că mai erau oameni în jur şi nu prea aveam loc.

în afară de piesele de pe album şi de „destroy”, the amsterdams au mai cântat „you make my son grow”, care a fost dedicată lui nichita stănescu, „fireworks” şi „academy of broken hearts” (ultimele două la bis). n-au lipsit nici invitaţii. corecţie, de fapt a lipsit unul, şi anume robin proca de la robin and the backstabbers, care trebuia să cânte împreună cu the amsterdams pe piesa „coalmine”, dar care nu a mai putut ajunge la faţa locului. însă electric brother s-a prezentat cu succes la datorie pe „on the run”, şi vlad stoica, fostul toboşar al formaţiei, a contribuit şi el cu nişte beţe de ajutor la „apologies”.

către sfârşit mă tot uitam la setlist şi îmi şi le ziceam celor din jur că eu una i-aş mai ţine pe băieţi pentru cel puţin alte trei piese. dar, cum toate lucrurile bune au un sfârşit, aşa s-a întâmplat şi cu minunata cântare olandeză. fiţi pe fază totuşi, că am auzit că or să cânte pe 13 aprilie în club a şi devii altcineva. şi parcă văd că iar o să fac o vizită acolo, în ciuda faptului că mi-e drag locul ca sarea în ochi. 😆

………………………………………………….

SETLISTUL OLANDEZ
destroy
this burial ground’s for two
you make my son grow
kids in the garden
on the run (feat. electric brother)
country holiday
part of it
coalmine
apologies (feat. vlad stoica)
island of love
BIS
fireworks
academy of broken hearts

………………………………………………….

toate clipurile aparţin romaniţei. 😀

*

MULŢUMESC

pentru cea mai frumoasă zi de naştere ever. 😀

*

ERATĂ. din surse sigure, am aflat că raţa era de fapt gâscă. din păcate, faptul că s-a spart este indubitabil. sperăm totuşi într-o revenire în forţă. 😆

Anunțuri