Etichete

, , , ,

şi uite că am ajuns iar în club a, în ciuda tuturor previziunilor făcute la vizita anterioară. cum nu există decât două formaţii pentru care mi-aş călca pe inimă să merg (hai, trei, kumm, the amsterdams şi să punem şi persona la socoteală, că şi aşa vin cam rar în capitală) şi cum eu de regulă ies prin oraş noaptea atunci când se nimereşte vreun concert, cred că nu e greu să vă daţi seama de ce bântuiam eu aseară subsolul de pe blănari. de data asta, am ajuns în ingrata situaţie de a călca în zisul club din cauza celor de la the amsterdams, ale căror concerte nu prea vreau să le mai pierd.

no bun, când am ajuns eu împreună cu prietena mea cea mai bună în incintă, nu erau pe acolo decât barmanii (care sunt chiar de treabă, btw), bodyguarzii (brrrr) şi vreo câţiva clienţi veniţi devreme. m-am aşternut cu zisa prietenă la o tacla până ce-au sosit membrii formaţiei. aduseseră cu ei şi cd-uri, tricouri şi autocolante (autocolante din care am luat şi eu, că ajută la promovare. şi nu, nu aş face aşa ceva dacă „electromagnetica” nu ar fi un album absolut demenţial, de a cărui existenţă trebuie neapărat să afle toată lumea).

concertul a început mai târziu decât era programat, chestie la care, ca să spun drept, nu mă aşteptam – îmi ziceam că or fi pus 23 pe afiş pentru că, dunno, chiar începe la ora aia? well, i was wrong. de vină probabil o fi fost şi publicul, care, la drept vorbind, era un pic cam prea rar pentru gustul meu. habar nu am însă la ce oră au început exact, că nu am mai stat să mă uit la ceas.

din punct de vedere al prestaţiei formaţiei, thumbs up cu cea mai mare sinceritate – oamenii îşi fac treaba cu plăcere şi se vede. mare păcat însă că sunetul din club a nu e făcut să evidenţieze asta prea bine. sigur că da, sunetul e mai bun decât cel din lăptărie în cele mai groaznice zile, dar vizibil mai slab decât cel din control şi kulturhaus, şi la ani lumină distanţă faţă de cel din wings. apoi atmosfera. publicul a fost la fel de rar ca şi cel prezent la concertul kumm din ianuarie, şi aproape la fel de liniştit, cu câteva mici excepţii.

setlistul în schimb a fost superb, compus din piese de pe „electromagnetica”, la care s-au adăugat „destroy” şi „you make my son grow” (piese de ale căror variante de studio am nevoie neapărat-neîntârziat-negreşit), „fireworks” (pe care o ascult la greu în ultimul timp) şi „academy of broken hearts”. pe foaie apărea şi „lights out”, însă, din motive mie neclare, aceasta nu a mai fost interpretată. păcat, chiar îmi era dor să o aud live. m-am consolat însă cu celelalte, în special cu „coalmine” – oh yeah, clap your hands say yeah!

concertul mi s-a părut însă mult prea scurt şi s-a sfârşit destul de brusc, fără bis (mă rog, din câte am înţeles, „fireworks” ar fi trebuit să servească drept bis, însă băieţii nu s-au mai dat jos de pe scenă după „coalmine”). şi aproape imediat după ce au părăsit ei scena, s-a dat drumul la muzică şi publicul a înviat brusc – şi cred că asta a fost imaginea care m-a iritat cel mai mult în toată seara, mai ales ţinând cont de faptul că erau aceleaşi piese pe care le auzisem şi după concertul kumm din ianuarie, ceea ce mă face să cred că ăia au acelaşi playlist în fiecare seară. nu că în lăptărie nu ar fi fost la fel, dar mi se pare un pic cam aiurea să te entuziasmezi mai mult la aceleaşi piese pe care le auzi săptămână de săptămână decât la o formaţie care nu cântă prea des în clubul cu pricina şi la a cărei lansare de album au venit o grămadă de oameni care s-au simţit chiar bine (mă rog, o fi contribuit şi faptul că a fost intrare liberă, nimic de zis, dar numai asta nu e de ajuns ca să faci nişte oameni să se distreze).

una peste alta, a fost un concert destul de okay, dar a avut şi multe minusuri care nu au ţinut însă de formaţie, aşa că lor nu le pot face nicio vină. fără legătură cu concertul, sentimentul de „it could have been so much better” mi-a fost accentuat când am ieşit din club şi am văzut că turna o ploaie d-aia rece, ca de toamnă. în luna lui aprilie. meh. nu mai calc prin club a prea curând.

………………………………………………….

destroy
this burial ground’s for two
you make my son grow
kids in the garden
on the run
country holiday
academy of broken hearts
island of love
part of it
coalmine
fireworks

………………………………………………….

*credits to the amsterdams for title*

Anunțuri