Etichete

, , , ,

am stat eu strâmb şi m-am gândit drept şi am ajuns la concluzia că există două tipuri majore de proşti pe lumea asta.

primul tip de prost e prostul evident. ăla de scrie cu sh, tz, q şi k şi care pune cratime unde nu trebuie şi uită să le pună unde trebuie. ăla care, atunci când declari că nu îţi place nu ştiu ce artist sau persoană publică, sare şi te provoacă „da’ de ce nu faci tu mai bine?” ăla care doreşte moartea homosexualilor pentru că românia e grădina maicii domnului şi nu sodoma şi gomora. ăla care se închină când trece pe lângă biserică, pe urmă se ia la bătaie cu alt imbecil care l-a călcat, din greşeală sau intenţionat. ăla care sună la relaţii cu clienţii ca să îi spună operatoarei că ar fute-o.

tipul ăsta de proşti e peste tot. îl zăreşti în biserică, la coadă la moaşte, în piaţa constituţiei atunci când se servesc mici şi bere gratis, la capătul de la rosetti al autobuzului 311, când nici nu apuci să cobori că s-a şi urcat înaintea ta. dacă are acces la internet, îl vei găsi pe toate site-urile, dându-şi cu părerea în mod nejustificat despre absolut orice. dacă e în parc, poţi să îl găseşti foarte uşor urmând alaiul de coji de seminţe de pe trotuare. îl mai găseşti şi în galeriile echipelor de fotbal în număr mare, precum şi la orice concert cu iz de manele. dacă e persoană publică, atunci e cineva gen fernando de la caransebeş.

al doilea tip de proşti e mai greu de depistat pentru următorul motiv: un membru al acestui grup nu va recunoaşte absolut niciodată că e prost. şi nici tu nu ai să-ţi dai seama din prima secundă că e prost, pentru că nu are manifestări atât de evidente precum proştii get-beget. s-ar putea chiar să ai o impresie bună despre el, fiindcă e aranjat şi ştie să lege două cuvinte. dar dacă vei sta mai mult de vorbă cu el, vei descoperi că are idei fixe care rezistă la orice argumentare. îi combaţi o idee, el îţi vine cu altă idee. îi combaţi şi a doua idee, el revine la prima idee pe care ai combătut-o şi o reia, ca şi cum nu ar fi auzit prima ta argumentare. şi tot aşa până te vei vedea silit să renunţi. pe urmă sunt şanse mari să înceapă cu ironiile şi atacurile la persoană.

prostul de acest gen se regăseşte din belşug pe forumurile cu specific creştin şi pe youtube, unde ridică în slăvi iubirea faţă de patrie, şi se declară împotriva masoneriei. e genul de cretin care dă din cap la concertele de metal/electro/hip-hop, fiind absolut convins de faptul că muzica pe care o ascultă el e singura valabilă şi că toţi cei care ascultă alte tipuri de muzică sunt nişte idioţi cu care nu merită să stai de vorbă. uneori poate lua forma unui hipster – face potecă între kulturhaus şi control, se îmbracă mega-dubios şi are o părere proastă despre orice. dacă i-ai spune că e prea mainstream să respiri, probabil că ar muri prin asfixiere. dacă e persoană publică, atunci ia forma cuiva cunoscut pe plan local (uneori numai la el în scara blocului) care îşi închipuie că e vedetă internaţională sau care se crede prea profund pentru a fi înţeles de muritorii de rând.

sunt genul de oameni care au cap numai ca să nu îi plouă în gât şi care fac umbră degeaba pământului. mare păcat că nu există o molimă care să îi secere pe toţi. muriţi, bă.

nu ştiu de ce am fost aşa violentă în postul ăsta – poate pentru că m-am confruntat recent cu ambele tipuri de proşti. sau poate că mă molipsesc încet, dar sigur, de la răzvan. 😆

Anunțuri